Jóna Dávid: Crăciunul (A karácsony in Romanian)

A karácsony... az más.
Az alkotó csend ünnepe, fagyott-hőség.
Egy alkalom. Egy lehetőség.
Például a ki nem mondott szavakra.
És persze, arra is, hogy meghalld!
- Fittyet hányva a szokás-falakra.
A pillanatra, amikor a kifordított tenyérbe a kezedet fonják,
amikor összekötik a tér két tetszőleges pontját,
amikor megérint minket a közel...
s belefeledkezünk abba, hogy milyen jó...
ahogy felébred a mondatban a szó,
és átölel.

Crăciunul…e altceva.
E sărbătoarea liniştei făuritoare, arşiţă-îngheţată.
Un prilej. O şansă.
De exemplu pentru cuvinte nepronunţate.
Şi bineînţeles, şi pentru, ca să le poţi auzii!
- Ignorând zidurile de convenţie.
Clipa când mâna-ţi prind în palmele întoarse,
când îţi leagă laolaltă în spaţiu două puncte opţionale,
când ne simţim bine-n ambianţă…
şi suntem fascinaţi, cât e de bine…
când cuvântul se deşteaptă în propoziţie,
şi ne îmbrăţişează.