Ady Endre: În zadar mă tentezi, dalbă (Hiába kísértsz hófehéren in Romanian)

Én beszennyezlek. Én beszennyezlek

A leghavasabb, legszebb éjen:

Hiába kisértsz hófehéren.

Színem elé parancsolom majd

Fehér köntösös szűzi árnyad,

Saját lelkemből fölcibállak.

Hiába libeg félve, fázva:

Telefröccsentem tintalével,

Vérrel, gennyel, könnyel, epével.

Hiába reszket, hiába reszket:

Befoltozom gyanuval, váddal,

Bepaskolom mérges csalánnal.

S míg libeg búsan, szerelemben,

Én kikacagom kósza árnyad,

Felé fúvok: menj, elbocsátlak.

Eu te murdăresc. Te murdăresc.

Într-o noapte ninsă, calmă:

În zadar mă tentezi dalbă.

Voi chema în fața mea

Umbra ta în rochie albă,

Smucindu-te dintr-o ceață.

În zadar flutură-n frig, temând:

O și stropesc cu cerneală,

Sânge, puroi, plâns, otravă.

În zadar tremură, tremură:

O cârpesc cu acuze, bănuială,

O bat cu urzică veninoasă.

Și cât flutură tristă-n amor,

Eu râd de umbra zânatecă,

Suflu: du-te, ești liberă.