Ady Endre: Deșteptarea Pământului (A Föld ébresztése in Romanian)

Nyujtózz meg és riadj föl
Szegény, vonagló álmú gyermek:
Alvó, vén emberes Föld
Valami rontó csoda vert meg,
Valami álom-babona
S arcodon gyilkosan tepernek
Révületeknek katonái
Rémületeknek gyilkát
Fájatni a szivedben s fájni.

Csak nyújtózz és riadj föl,
Homlokod hideg verejtékét
Töröld le néma-hökkenőn
S aztán szemeid nézve-nézzék
Az Istent s egyéb találásid
En-szépséged s a boldog békék
Csodálatos és tarka útját
S ha majd emlékezned kell,
Ne emlékezz, mert vonaglásod
Csak álmaid hazudták.

Infiorează-te destins si buimăcit
Sărman copil cu visul zvârcolit:
Moșneag matur Pământ somnolent
O imprecație răufăcătoare te-a blestemat
Ceva erezie de vis
Si pe obrazul tău în cadență ucigașă gonesc
Ostașii transelor
chinuiind a inimii durere
sucombând incoștiența cu vrere.

Doar înfiorează-te destins în trezire
Sudoarea frunții răcinda aburire
Sterge-o întro hurducătură mută
Ca-n urmă privind ochi-ți să vadă
Pe Dumnezeu si altele- ți găsiri
A ta mândreţe si
drumul bălțat și minunat al păcilor norocite
Si dacă va trebui să dai curs amintirilor
Nu, să nu- ți evoci nimic, convulsiunea vieții
A fost doar minciuna viselor.