Beney Zsuzsa: Epitaf (Sírfelirat in Romanian)

A rózsának, mely veled ébredt,
hamuvá hült hó parazsa.
A kristály tó, ahonnét ideszálltál
tavaszi sár-pocsolya.
Ég s föld közt leng cérnagyökéren
életed pillanata.

Tăciunii de omăt ale trandafirului,
care s-a trezit cu tine, o cenușă răcindă.
Lacul de cristal, de unde ai zburat aici
o baltă cu noroi de primăvară.
Între cer și pământ,momentul vieții tale,
pe firave rădăcini se huțuță.