This website is using cookies

We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue without changing your settings, we'll assume that you are happy to receive all cookies on this website. 

Eminescu, Mihai: Mikor az emlékek... (Când amintirile... in Hungarian)

Portre of Eminescu, Mihai

Când amintirile... (Romanian)

Când amintirile-n trecut
Încearcă să mă cheme,
Pe drumul lung şi cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme.

Deasupra casei tale ies
Şi azi aceleaşi stele,
Ce-au luminat atât de des
Înduioşării mele.

Şi peste arbori răsfiraţi
Răsare blânda lună,
Ce ne găsea îmbrăţişaţi
Şoptindu-ne-mpreună.

A noastre inimi îşi jurau
Credinţă pe toţi vecii,
Când pe cărări se scuturau
De floare liliecii.

Putut-au oare-atâta dor
În noapte să se stângă,
Când valurile de izvor
N-au încetat să plângă,

Când luna trece prin stejari
Urmând mereu în cale-şi,
Când ochii tăi, tot încă mari,
Se uită dulci şi galeşi?

 



Uploaded byP. Tóth Irén
Source of the quotationhttp://www.romanianvoice.com/poezii

Mikor az emlékek... (Hungarian)

Mikor régi emlékek
a múltba hívnak vissza,
még néha visszatérek
az ismerős, hosszú útra.

Ugyanazok a csillagok
őrzik ma is a házad,
oly sokszor láttak ott veled,
s szememben izzó vágyat.

És ugyanaz a szelíd hold
jár bozontos ágakon,
mely hallotta suttogásod,
míg ölelt a két karom.

Örök hűséget fogadtunk
egymásnak szemlesütve,
míg hervadó orgona hullt
az elhagyott ösvényre.

Kihunyhatott-e az a vágy
egy elveszett éjszakán,
mit hullámzó, hűvös forrás
még ma is sirat talán?

Hisz ugyanaz a hold lebeg
a vén tölgyfák tetején,
s ugyanazok a szép szemek
néznek kacéran felém!

 



Uploaded byP. Tóth Irén
Source of the quotationsaját

minimap