This website is using cookies

We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue without changing your settings, we'll assume that you are happy to receive all cookies on this website. 

Eminescu, Mihai: Tanítások (Cărţile in Hungarian)

Portre of Eminescu, Mihai

Cărţile (Romanian)

Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,
Prieten blând al sufletului meu;
Izvorul plin al cânturilor tale
Îmi sare-n gând şi le repet mereu.
Atât de crud eşti tu, ş-atât de moale,
Furtună-i azi şi linu-i glasul tău;
Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe
Şi-nveţi un ev cum poate să te-nveţe.

De-aş fi trăit când tu trăiai, pe tine
Te-aş fi iubit atât ­ cât te iubesc?
Căci tot ce simt, de este rău sau bine,
­Destul că simt ­ tot ţie-ţi mulţumesc.
Tu mi-ai deschis a ochilor lumine,
M-ai învăţat ca lumea s-o citesc,
Greşind cu tine chiar, iubesc greşala:
S-aduc cu tine mi-este toată fala.

Cu tine da… căci eu am trei izvoară
Din care toată mintea mi-o culeg:
Cu-a ta zâmbire, dulce, lină, clară
A lumii visuri eu ca flori le leg;
Mai am pe-un înţelept… cu-acela iară
Problema morţii lumii o dezleg;
Ş-apoi mai am cu totul pentru mine
Un alt maestru, care viu mă ţine…

Dar despre-acela, ah, nici vorbă nu e.
El e modest şi totuşi foarte mare.
Să tacă el, să doarmă ori să-mi spuie
La nebunii ­ tot înţelept îmi pare.
Şi vezi, pe-acesta nu-l spun nimănuie.
Nici el nu vrea să-l ştie orişicare,
Căci el vrea numai să-mi adoarmă-n braţă
Şi decât tine mult mai mult mă-nvaţă!



Uploaded byKoosán Ildikó
Source of the quotationhttp://poeziisiversuri.com/mihai-eminescu/cartile/

Tanítások (Hungarian)

Shakespeare!Szomorúan idézlek gyakran,
lelkemben fogadott szelíd barátom
Dalaid éltetem folyvást magamban
szellemed ékeit ismétlem, csodálom.
Annyira kemény, s oly gyengéd szavakban
vagy vihar, tűz, csendesség, meg álom;
mint Isten, ezer arccal boldogítasz,
tanulom a kort, ahogyan taníthatsz.

Ha éltem volna mikor te is éltél,
szeretnélek-e, ahogy ma szeretlek?
mindegy, jónak vagy rossznak ítélnél,
köszönöm neked érzését szívemnek.
Tágabbra nyitottad szemeim a fénynél
tanítod olvasni lelkét az embernek,
vétkezem veled, s szeretem a vétkem;
veled közösen, ez a büszkeségem.

Igen veled…éltemnek három forrása,
amiből töltöm gyakorta szellemem:
emléked édes, tiszta ragyogása,
a világ álmait, bimbóit szedem;
s még egy bölcsesség…mert mi is várna
a holt világba, ha beletemetkezem
ezért van nekem ő, mert engem akart,
egy másik mester, aki életben tart…

De felőle ó, aztán szó se essék.
Szerény, okos, nem érdeklik a dolgok.
Hallgat, alszik, mondja: mi mást tehetnék,
sajnálja, a bölcsek mind bolondok.
Lásd, másnak erről szólni nem szeretnék.
Ő sem akarná feltárni a titkot,
mert boldog, ha karomban ringatózhat,
s tetőled többre, többre megtaníthat!



Uploaded byKoosán Ildikó
Source of the quotationKoosán Ildikó fordítása

minimap