Pilinszky János: Parafrază (Parafrázis Román nyelven)

Mindenki táplálékaként,
ahogy már írva van,
adom, mint élő eledelt,
a világnak magam.

Mert minden élő egyedűl
az elevenre éhes,
lehet a legjobb szeretőd,
végül is összevérez.

Csak hányódom hát ágyamon
és beléreszketek,
hogy kikkel is zabáltatom
a szívverésemet!

Miféle vályu ez az ágy,
ugyan miféle vályú?
S mi odalök, micsoda vágy,
tündöklő tisztaságú!

Szünetlen érkező szivem
hogy falja föl a horda!
Eleven táplálék vagyok
dadogva és dobogva.

Eleven étketek vagyok
szünetlen és egészen;
emésszétek föl lényegem,
hogy éhségtek megértsem.

Mert aki végkép senkié,
az mindenki falatja.
Pusztíts hát szörnyű szerelem.
Ölj meg. Ne hagyj magamra. 

Precum e hărăzit să fie,
Ca aliment al tuturor
Mă dau pe mine
Întregii lumi, ca hrană vie

Pentru că fiecare lucru trăitor
înfometat râvnește ceva viu
poate fi chiar și cel mai bun amant
te însângerează până la urmă.

Mă zbat doar în pat
și mă înfior,
oare cine-mi vor hali
bătaia inimii!

Ce fel de uluc este acest pat,
zău, ce fel de adăpătoare?
Și ce mă împinge acolo, ce deziderat,
de puritate sclipitoare!

Inima mea necontenit sosindă
cum o devorează hoarda!
Sunt o hrană vie
bâlbâind bătândă.

Sunt a voastră hrană vie
continuă și deplină;
digerați-mi cvintesența
să vă înțeleg foamea.

Cine este chiar a nimănui,
devine îmbucătura tuturor
Prăpădește-mă tu dragoste cumplită.
Ucide-mă. Nu mă lăsa nemuritor.