Ady Endre: Muszáj Herkules

Dőltömre Tökmag Jankók lesnek:
Úgy szeretnék gyáván kihunyni
S meg kell maradnom Herkulesnek.

Milyen hígfejűek a törpék:
Hagynának egy kicsit magamra,
Krisztusuccse, magam megtörnék.

De nyelvelnek, zsibongnak, űznek
S nekihajtanak önvesztükre
Mindig új hitnek, dalnak, tűznek.

Szeretném már magam utálni,
De, istenem, ők is utálnak:
Nem szabad, nem lehet megállni.

Szeretnék fájdalom-esetten
Bujdosni, szökni, sírni, fájni.
De hogy ez a csürhe nevessen?

Szegény, muszáj Herkules, állom,
Győzöm a harcot bús haraggal
S késik az álmom s a halálom.

Sok senki, gnóm, nyavalyás, talmi,
Jó lesz egy kis hódolás és csönd:
Így nem fogok sohse meghalni.

Să mor, Prichindeii vor pe bune:
Așa aș dori să mă sting laș,
Dar, musai să rămân Hercule.

Ce dilii sunt piticii:
Dacă m-ar lăsa puțin singur,
Isuse, aș eșua fără alții.

Dar, urlă, turbați mă gonesc
Și mă alungă, în neștire,
Spre un nou crez, pârjol, poem.

Aș dori deja, să mă urăsc,
Dar, n-am voie să mă opresc:
Doamne, și ei mă urăsc.

Chinul, aș dori să mă surpe,
Pribegind, fugind, jelind în chin.
Ca turma asta să s-amuze?

Musai Hercule sunt tare,
Câștig lupta cu un trist amar,
Zăbovind în vis și moarte.

Nulități, mârșavi, gnomi,
Vă cer supunere și tihnă:
Așa-n veci, nu mor de voi.