Choli Daróczi, József: Ars poetica helyett

Koponyát szorító vaspánt,
sötétség glóriája,
letéplek fejemről!
S ha bőröm ragaszkodik hozzád,
lenyúzom,
a vályoggödör sarkába dobom.
Szemem csak új sugarakban fürdik.
Csontom visszaver minden
színtelen színt.
Tenyeremen a Nap parazsa ég.
Árnyainkra visító átkot mondok,
és kést fenek
megmaradt nyomorunkra.

Banda de fier ce craniu-mi strânge,
gloria întunericului,
te smulg de pe cap!
Dacă pielea mi-e lipită de tine,
o jupuiesc,
şi o arunc în colţul gropii de vălătuc.
Ochii mi-se scaldă doar în raze noi.
Oasele-mi reflectă toate
culorile spălăcite.
În palma-mi arde jarul Soarelui.
Fantomelor le strig un blestem ţipător,
şi ascut cuţitul
pentru mizeria persistentă.