Egyszerű vers a kegyelemről (Magyar)
Csodákat próbáltam: arannyal, ezüsttel hívtam a népeket, jöjjenek énhozzám! Hiába, hiába, az arany nem kellett, az ezüst nem kellett, nem jöttek énhozzám.
Elmondtam naponta tíz hegyi beszédet, gyönyörű szavakat, igéző szavakat, hiába, hiába: egy fül sem fülelte, egy szív sem szívelte a hegyi beszédet.
Tüzet is akartam rakni az erdőben: nyulacska ne fázzék, őzike ne fázzék, - hiába, hiába! Gyújtófám kilobbant és a tűz nem akart gyúlni az erdőben.
...S egyszer csak maguktól gyűlnek az emberek, együgyű szavamtól sírásra fakadnak, ránéznem alig kell s a tűz is felszökken, - az Ur áll mögöttem.
1934 |
Poezie simplă despre har (Román)
Am încercat să fac minuni: cu aur și argint ademenind popoare să vină la mine! În zadar, în zadar, aur n-au vrut, n-au vrut nici argint și n-au venit la mine.
Rosteam zilnic zece cuvântări pe munte vorbe-minune, vorbe vrăjite, în zadar, în zadar, n-a fost ureche s-asculte n-a fost inimă să simtă cuvântările de pe munte.
Am vrut să fac chiar și foc în pădure, iepurașul să nu tremure, căprioara să nu tremure, în zadar, în zadar ! Flacăra a murit și focul n-a vrut să se aprindă în pădure.
Și-apoi, ca din senin, toți la mine vin și-necați în lacrimi ascultă cuvintele-mi zălude, ajunge privirea-mi și focul se-aprinde Domnul e lângă mine !
|