Kassák Lajos: Veled vagyok

Előtted megyek,

te én előttem.

A koranap aranylánca

csilingel kezemen.

Hová mégy – kérdezem,

feleled – nem tudom.

Siettetném lépteim

de te jobban sietsz.

Előtted én

te én előttem.

Egy kapu előtt mégis megállunk.

Megcsókollak,

te nekem adsz csókot,

aztán elindulsz szótlanul

és magaddal viszed életem.

Merg înaintea ta,

tu înainte-mi.

Lanțul de aur al zorii

îmi clincăne pe mână.

Unde mergi - întreb eu,

nu știu - îmi răspunzi.

Încerc să-mi iuțesc pașii

dar tu ești mai iute.

Eu înaintea ta

tu înaintea mea.

Totuși lângă o poartă ne oprim.

Eu te sărut,

și tu pe mine,

apoi pornești tăcută

ducând viața mea toată cu tine.