Kondor Béla: Vallomás

Hallgass meg, mindenható!
Szomorú és okos, aki
szent derekadnak támad
a fényes késsel. Bocsátható.

Tudom, a semmi ura vagy,
ahol a zűr összebónyált
kötéllépcsein a halott vagy
az elborult mászhat csak.

Hallgass meg hát; okok
poklában égőt, mert
fenyegetően eszes állatok
késett ivadéka vagyok,

készen a pusztulásra és ölésre;
egészen érett az ölelésre.

Ascultă-mă, Atotputernicule!
Trist și deștept e cel care-ți
atacă talia sfântă
cu cuțitul luminos. E scuzabil.

Știu că ești stăpânul nimicului,
unde pe confuza scară de frânghie
a debandadei se poate cățăra
doar mortul sau nebunul.

Ascultă-mă deci: pe cel ce arde
în iadul motivelor, căci sunt
progenitura târzie a animalelor
amenințător de deștepte,

gata pentru moarte și pentru omor:
matur pentru îmrățișare.