Benő Attila: (Valuri) ((hullámok) in Romanian)

Vetkőztet a szél.

Elzizegő képek...

Nézni kell lombtalan.

(Az ősz avart éget.)

A kifosztottságban

érzed könnyűséged?

Konok őszi ködben

látsz még égszínkéket?

A nem láthatóval

hogy nézhetnél szembe,

hogyha sodrant az ár

cseberből jelenbe?

Vântul dezbracă de veşminte.

Imaginile sunt vîjâite...

Fără de frunze trebuiesc privite.

(Ale cerului de toamnă frunze răvăşite).

Simţi oare frivolitatea ta egală

cu această despuiere generală?

Sub a toamnei încăpăţânată ceaţă

albastrul cerului îl mai vezi vreodată?

Cu nevăzutul câteodată

mai poţi sta apoi faţă-n faţă

când purtată te-ai lăsat de curente

din butoi până-n prezent?