Ady Endre: Nekünk Mohács kell

Ha van Isten, ne könyörüljön rajta:
Veréshez szokott fajta,
Cigány-népek langy szívű sihederje,
Verje csak, verje, verje.

Ha van Isten, meg ne sajnáljon engem:
Én magyarnak születtem.
Szent galambja nehogy zöld ágat hozzon,
Üssön csak, ostorozzon.

Ha van Isten, földtől a fényes égig
Rángasson minket végig.
Ne legyen egy félpercnyi békességünk,
Mert akkor végünk, végünk.

Dacă e Dumnezeu, să nu-l ierte:
Neam cu bătăi dese,
Cu inimă blândă, țigănească,
Să-l bată, bată, bată.

Dacă e Dumnezeu, să n-aducă mila:
Ca ungur am văzut lumina.
Hulubul sfânt să nu aducă speranță,
Să ne bată, biciuiască. 

Dacă e Dumnezeu, de jos în sus spre cer,
Să ne smucească etern.
Să n-avem de un minut pace,
C-atunci e jale, e jale.