József Attila: Roușoară (Harmatocska in Romanian)

Guggolva ringadoz

a málnatő, meleg

karján buggyos, zsíros

papíros szendereg.

Lágy a táj, gyöngy az est;

tömött, fonott falomb.

Hegyek párája rezg

a halmokon s dalom.

Hát dolgoztam híven,

zümmögve, mint a rét.

Milyen könnyű a menny!

A műhely már sötét.

Fáradt meg együgyü,

vagy tán csak jó vagyok

s reszketek, mint a fű

és mint a csillagok.

Ghemuit se clatină

zmeurul, pe tulpină,

hârtie bufantă,

ațipind mânjită.

Ținut lin, amurg de perlă;

des și tors frunzișul.

Vibrând aburul munților

pe coline și versul.

Am muncit loial,

bâzâind, ca valea.

Ce ușor e cerul!

Secția cu bezna.

Obosit și nătâng

sau bun sunt doar,

tremur, ca iarba

și ca cerul stelar.